Articole sculptura si sculptori, ‘Promo’

DONATELLO (Donatello de Niccolo di Betto Bardi, 1386-1466, Florenta) a fost un sculptor şi pictor italian, care realizeaza adevarata si definitiva ruptura cu trecutul gotic.

Donatello este un reprezentant al Sculpturii Quattrocento.

Materialele preferate vor fi bronzul, marmura, lemnul si ceramica (terra cotta) smaltuita.

Opera sa face dovada unui realism robust apropiat de naturalism, a unui simt deosebit al detaliului si amanuntului (exemplu: tratarea epidermei) si accentuarea individualismului personajelor, obtinand adevarate portrete fara tendinte de idealizare.

Lucrarile sale se impart in mai multe domenii:

• statui legate inca de monumentul de arhitectura
• statui independente
• statui ecvestre
• portrete

Statuile de sfinti si profeti pentru firidele bisericii Or San Michele sau Campanila Domului din Florenta

~ Aceste statui sunt incercari ce dovedesc calitati exceptionale de sculptor.

~ Dintre cele mai bine realizate se numara:

• statuia Sfantul Gheorghe (care de fapt nu mai reprezinta un sfant, ci un personaj cat se poate de real, un tanar energic, drapat simplu pentru a scoate in evidenta vigoarea unui trup atletic)
• regele David zis si plesuvul (Zuccone) care desi reprezinta un important personaj biblic este mai dregaba un barbat matur, cu corp atletic si drapat intr-o toga romana de senator
• Profetul Ieremia, la care insista mai mult pentru expresivitatea chipului, realizand un adevarat portret individualizat, pe fata caruia se cites starile sufletesti

Statui independente

Cea mai renumita lucrare o reprezinta David, invingatorul lui Goliath, statuie independenta realizata in bronz (pe care-l prefera marmurei datorita luciului oglinda pe care il poate realiza prin polisarea suprafetei).

Statuia il infatiseaza pe legendarul personaj – adolescentul pastor David ce reuseste sa-l ucida pe uriasul Goliath cu ajutorul unei prastii. Dupa omorarea dusmanului, micutul David trebuie sa taie capul uriasului si sa-l aduca inteleptilor satului ca pe un trofeu si o dovada a faptelor sale.

Reprezentand primul nud (purtand pe cap ca simbol al elegantei, doar o palarie florentina, atat de des purtata de cetatenii orasului) din statuara italiana, eroul este infatisat cu un trup adolescentin, gratios, usor efeminat, cu forme delicate.

La picioarele sale se afla capul lui Goliath, foarte realist realizat si cu o suprafata aspra si rugoasa pentru a contrasta cu perfectiunea si lustrul bronzului din care este facut personajul.

Perfectiunea trupului, linia usor sinuoasa, cu soldirea accentuata este dublata de atentia speciala acordata detaliilor, epiderma continand numeroase reliefuri fine (ce se simt la pipait), ce sugereaza accidentele de pe suprafata pielii.

Momentul ales pentru ilustrarea legendei este bine precizat: sfarsitul actiunii, cand eroul a taiat capul inamicului sau (semnificative sunt sabia in care se sprijina triumfator si capul de la picioarele sale), in fapt Donatello reprezentand succesiunea momentelor (si nu doar unul singur), de la aruncarea pietrei cu prastia si pana la taierea capului.

David pare ca tine in mana opusa piatra, desi la picioarele sale se afla deja capul uriasului.

Alte statui independente sunt Sfantul Ioan Botezatorul si Maria Magdalena (din lemn de cires).

Basoreliefurile

Fiind realizate pentru diferite biserici, ele au in principal subiecte religioase, cu o singura exceptie. Aceasta este reprezentata de Cantoria pentru tribuna cantaretilor din Domul din Florenta.

Basorelieful infatiseaza numerosi copii cu varste mici (cu toate atributele specifice varstei), veseli, voiosi si cantand sau jucandu-se in atitudini si pozitii foarte variate.

Micutii sunt realizati din marmura alba, fondul intregii lucrari fiind din mozaic acoperit cu aur (ceea ce realizeaza un contrast optim pentru scoaterea in evidenta a copiilor).

Celelalte basoreliefuri sunt pentru Cristelnita din Baptisteriul din Sienna (reprezinta Banchetul lui Irod) si altarul din biserica Sfantul Anton din Padova (cu Minunile Sfantului Anton).

Statuile ecvestre

Gattamelata inaugura la Padova prima statuie ecvestra amplasata in mijlocul unei piete publice (Piata Sfantul Anton).

Moda statuilor ecvestre, preluata dupa vechile traditii romane, exista deja la Venetia, dar nu in mijlocul unei piete, ci amplasate langa un monument de arhitectura.

Avand acum de rezolvat problema perspectivei (vedere din toate unghiurile, de jur-imprejur si de la distanta), Donatello va trata persoana marelui om politic si militar, Gattamelata, in planuri mari, simple, pentru a fi privite de la departare.

Totusi, simtul special de redare a amanuntelor si-a pus si aici amprenta, statuia calului si a calaretului avand prea multe detalii (par, ornamente si podoabe) reprezentate cu migala.

Portretele

Portretele il ajuta pe Donatello sa-si manifeste acelasi realism in tratarea personajelor portretizate.

Alege ca material ceramica (terra cotta) si obtine individualitati bine marcate (lucreaza dupa model) cu trasaturi neidealizate.

Este cazul celebrului Niccolo da Uzzano, personaj deloc infrumusetat, dar care cu toata uratenia lui exprima inteligenta, superioritate spirituala.

PISANELLO (1397-1451), cunoscut ca Antonio di Puccio Pisano sau Antonio di Puccio da Cereto, numit Vittore Pisano de Gorgio Vasari,  a fost sculptor si pictor, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai Sculpturii Quattrocento.

Pisanello este mai legat de gotic, decat de spiritul renascentist. Lucreaza mai ales medalii din bronz care reprezinta portrete ale marilor personalitati ale vremii, pe una din fetele medaliei si scene din viata acestora sau alegorii pe cealalta fata.

Dintre cele mai insemnate opere se numara:

• portretul ducelui Malatesta
• portretul Ceciliei de Gonzaga

De asemenea, el va fi foarte renumit prin medalioanele cu reprezentari animaliere, adevarate capodopere de arta.

LEON BATTISTA ALBERTI (18 februarie 1404 - 20 aprilie 1472) a fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian şi umanist al Renaşterii - QUATTROCENTO.

Leon Battista Alberti este unul din cele mai mari teoreticieni ai Italiei.

Ca arhitect a refacut Templul Malatesta (sau biserica San Francesco) din Rimini dintr-o veche bazilica, acordand cea mai mare atentie fatadei principale, ca si celor laterale. Fatada este conceputa ca un arc de triumf roman, cu trei deschideri (din care azi se pastreaza doar deschiderea principala) a intrarii in celelalte doua arcade fiind zidite).

Intrarea in biserica, cu ancadrament dreptunghiular este incununata de un fronton, iar arcurile laterale tratate ca niste semicirculare adanci, trebuiau sa adaposteasca statui pe care el insusi le-ar fi sculptat. De asemenea, partile laterale ale bisericii au fost concepute ca siruri de arcade in care erau amplasate firide ce trebuiau sa adaposteasca mormintele si statuile celor mai importanti eruditi ai orasului.

Din pacate, proiectul sau initial nu a fost realizat, Leon Battista Alberti nu a reusit sa sculpteze statuile proiectate.

Palatul Ruccelai reprezinta un model de rezolvare a fatadelor pentru palatele florentine. El introdce pilastrii adosati, decorati cu capitele ce respecta ierarhizarea ordinelor, doric la parter, ionic la etajul 1 si corintic la etajul2.

De asemenea, ritmeaza fatadele cu ajutorul ferestrelor incununate cu arcade semicirculare la etaje si al bosajelor, corniselor decorative, pronuntate ce delimiteaza etajele. A mai lucrat la realizarea fatadei principale a bisericii Santa Maria Novella din Florenta sau biserica San Sebastiano din Mantova.

FILLIPO BRUNELLESCHI (Filippo di Ser Brunellesco Lippi), (1377 - 1446) este arhitect, pictor şi sculptor florentin din QUATTROCENTO.

Filippo Brunelleschi este una dintre cele mai importante personalitati din secolul al XV-lea.

Artist de tranzitie, care face trecerea la spiritul renascentist, Brunelleschi s-a bucurat de o solida educatie medievala. Personalitate complexa, cu toata educatia sa, are o mare deschidere spre nou.

Cea mai importanta lucrare, prin care si-a pus amprenta asupra intregii arhitecturi italiene a fost cupola pe tambur, cu care incununeaza Domul din Florenta (Santa Maria del Fiore).

Aceasta cupola va constitui un adevarat model pentru toti arhitectii, influentandu-l chiar si pe Michelangelo in secolul al XVI-lea in cazul Bisericii Sfantul Petru din Roma.

Biserica, unde ridica aceasta cupola este un vechi monument gotic care va primi astfel, un element de arhitectura renascentist. Odata cu creatia ei, Brunelleschi descopera si seminficatia perspectivei arhitectonice, noua conceptie estetica a spatiului care invaluie si este invaluit.

Cupola a fost conceputa dupa numeroase calcule matematice si are un diametru de 42m. Este asezata pe un tambur octogonal strapuns de ferestre circulare.

Peste tambur este asezata calota sferica, cupola propriu-zisa, formata din doua calote, una exterioara si una interioara, de forma octogonala, usor alungita si strabatuta de nervuri longitudinale asemeni arcurilor ogivale (de fapt acest lucru reprezinta singura reminescenta a influentelor goticului).

Suprainaltarea intregii cupole face ca ea sa fie vizibila din orice colt al orasului, dominand intreaga constructie a bisericii.

La exterior, intre tambur si calota exista o cornisa evidenta, bogat ornamentata.

Un alt exemplu important de rezolvare a problemelor de estetica este noua viziune renascentista a fost Capela Pazzi din Florenta (din cadrul manastirii Santa Croce). Planul initial al edificiului de mici dimensiuni refacut, este circular, interventia lui Brunelleschi facandu-se doar la fatada principala.

Aici, va pune in evidenta intrarea principala printr-un portic cu coloane corintice, restul fatadei fiind decorata cu pilastrii ce au de asemenea, capitele corintice. Usa si ferestrele incununate de frontoane clasice, vor avea ancadramente dreptunghiulare specifice Renasterii.

Intregul edificiu va fi incununat de o mica cupoleta pe tambur, asemanatoare cu cea conceputa pentru Dom, dar pe un tambur circular.

Tot el va reface si interiorul bisericii San Lorenzo din Florenta, in intregime reconceput dupa noile principii (plafon drept si casetat, arcade despartitoare cu arcuri semicirculare, coloane zvelte cu capitele corintice, ancadramente dreptunghiulare pentru usi si ferestre).

Alte doua constructii realizate vor fi Palatul Pitti si Spitalul copiilor gasiti (Hospitale degli Innocenti) ambele din Florenta. Ca si in cazul palatului care inaugureaza noua infatisare specifica palatelor florentine, constructia spitalului va folosi repertoriul clasic: coloane, arcade semicirculare, ferestre si usi cu ancadramente dreptunghiulare, frontoane si medalioane decorative (sculptate).