Sculptor (definitie) - Sculptura - Partea 2
Sculptura. Tehnici, materiale sculptura, cursuri si exemple.
Respect pentru artă

Pisanello

Publicat de artex la 30 - Iulie - 2009

PISANELLO (1397-1451), cunoscut ca Antonio di Puccio Pisano sau Antonio di Puccio da Cereto, numit Vittore Pisano de Gorgio Vasari,  a fost sculptor si pictor, unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai Sculpturii Quattrocento.

Pisanello este mai legat de gotic, decat de spiritul renascentist. Lucreaza mai ales medalii din bronz care reprezinta portrete ale marilor personalitati ale vremii, pe una din fetele medaliei si scene din viata acestora sau alegorii pe cealalta fata.

Dintre cele mai insemnate opere se numara:

  • portretul ducelui Malatesta
  • portretul Ceciliei de Gonzaga

De asemenea, el va fi foarte renumit prin medalioanele cu reprezentari animaliere, adevarate capodopere de arta.

Alberti, Leon Battista

Publicat de artex la 27 - Iulie - 2009

LEON BATTISTA ALBERTI (18 februarie 1404 - 20 aprilie 1472) a fost scriitor, arhitect, pictor, sculptor, filozof italian şi umanist al Renaşterii - QUATTROCENTO.

Leon Battista AlbertiLeon Battista Alberti este unul din cele mai mari teoreticieni ai Italiei.

Ca arhitect a refacut Templul Malatesta (sau biserica San Francesco) din Rimini dintr-o veche bazilica, acordand cea mai mare atentie fatadei principale, ca si celor laterale. Fatada este conceputa ca un arc de triumf roman, cu trei deschideri (din care azi se pastreaza doar deschiderea principala) a intrarii in celelalte doua arcade fiind zidite).

Intrarea in biserica, cu ancadrament dreptunghiular este incununata de un fronton, iar arcurile laterale tratate ca niste semicirculare adanci, trebuiau sa adaposteasca statui pe care el insusi le-ar fi sculptat. De asemenea, partile laterale ale bisericii au fost concepute ca siruri de arcade in care erau amplasate firide ce trebuiau sa adaposteasca mormintele si statuile celor mai importanti eruditi ai orasului.

Din pacate, proiectul sau initial nu a fost realizat, Leon Battista Alberti nu a reusit sa sculpteze statuile proiectate.

Palatul Ruccelai reprezinta un model de rezolvare a fatadelor pentru palatele florentine. El introdce pilastrii adosati, decorati cu capitele ce respecta ierarhizarea ordinelor, doric la parter, ionic la etajul 1 si corintic la etajul2.

De asemenea, ritmeaza fatadele cu ajutorul ferestrelor incununate cu arcade semicirculare la etaje si al bosajelor, corniselor decorative, pronuntate ce delimiteaza etajele. A mai lucrat la realizarea fatadei principale a bisericii Santa Maria Novella din Florenta sau biserica San Sebastiano din Mantova.

Brunelleschi, Filippo

Publicat de artex la 24 - Iulie - 2009

FILLIPO BRUNELLESCHI (Filippo di Ser Brunellesco Lippi), (1377 - 1446) este arhitect, pictor şi sculptor florentin din QUATTROCENTO.

Filippo Brunelleschi este una dintre cele mai importante personalitati din secolul al XV-lea.

Artist de tranzitie, care face trecerea la spiritul renascentist, Brunelleschi s-a bucurat de o solida educatie medievala. Personalitate complexa, cu toata educatia sa, are o mare deschidere spre nou.

Cea mai importanta lucrare, prin care si-a pus amprenta asupra intregii arhitecturi italiene a fost cupola pe tambur, cu care incununeaza Domul din Florenta (Santa Maria del Fiore).

Aceasta cupola va constitui un adevarat model pentru toti arhitectii, influentandu-l chiar si pe Michelangelo in secolul al XVI-lea in cazul Bisericii Sfantul Petru din Roma.

Biserica, unde ridica aceasta cupola este un vechi monument gotic care va primi astfel, un element de arhitectura renascentist. Odata cu creatia ei, Brunelleschi descopera si seminficatia perspectivei arhitectonice, noua conceptie estetica a spatiului care invaluie si este invaluit.

Cupola a fost conceputa dupa numeroase calcule matematice si are un diametru de 42m. Este asezata pe un tambur octogonal strapuns de ferestre circulare.

Peste tambur este asezata calota sferica, cupola propriu-zisa, formata din doua calote, una exterioara si una interioara, de forma octogonala, usor alungita si strabatuta de nervuri longitudinale asemeni arcurilor ogivale (de fapt acest lucru reprezinta singura reminescenta a influentelor goticului).

Suprainaltarea intregii cupole face ca ea sa fie vizibila din orice colt al orasului, dominand intreaga constructie a bisericii.

La exterior, intre tambur si calota exista o cornisa evidenta, bogat ornamentata.

Un alt exemplu important de rezolvare a problemelor de estetica este noua viziune renascentista a fost Capela Pazzi din Florenta (din cadrul manastirii Santa Croce). Planul initial al edificiului de mici dimensiuni refacut, este circular, interventia lui Brunelleschi facandu-se doar la fatada principala.

Aici, va pune in evidenta intrarea principala printr-un portic cu coloane corintice, restul fatadei fiind decorata cu pilastrii ce au de asemenea, capitele corintice. Usa si ferestrele incununate de frontoane clasice, vor avea ancadramente dreptunghiulare specifice Renasterii.

Intregul edificiu va fi incununat de o mica cupoleta pe tambur, asemanatoare cu cea conceputa pentru Dom, dar pe un tambur circular.

Tot el va reface si interiorul bisericii San Lorenzo din Florenta, in intregime reconceput dupa noile principii (plafon drept si casetat, arcade despartitoare cu arcuri semicirculare, coloane zvelte cu capitele corintice, ancadramente dreptunghiulare pentru usi si ferestre).

Alte doua constructii realizate vor fi Palatul Pitti si Spitalul copiilor gasiti (Hospitale degli Innocenti) ambele din Florenta. Ca si in cazul palatului care inaugureaza noua infatisare specifica palatelor florentine, constructia spitalului va folosi repertoriul clasic: coloane, arcade semicirculare, ferestre si usi cu ancadramente dreptunghiulare, frontoane si medalioane decorative (sculptate).